Tartrul este o masa calcificata, aderenta, care se depune la nivelul bazei dintilor si a santurilor dintre gingie si dinte, mai ales la nivelul fetelor din spate ale grupului de dinti anteriori mandibulari si pe fetele din fata ale molarilor maxilari, in dreptul unde se deschid canalele glandelor salivare. Tartrul dentar este cunoscut in literatura populara si sub denumirea de „piatra pe dinti”.
Depunerea de tartru se observa mai ales la pacientii care: nu isi iau masuri adecvate de igiena orala; prezinta disfunctii locale (tulburari ale fluxului si calitatii salivei, activitate necorespunzatoare a muschilor masticatori); din diverse cauze (carii, dureri, masticatie pe o singura parte) nu folosesc in actul de masticatie o hemiarcada, motiv care poate duce la acumulare de placa bacteriana si implicit tartru.
Tartrul dentar are doua localizari: supragingival si subgingival.
Tartrul supragingival:
- apare la nivelul coroanei dentare – fiind vizibil in cavitatea orala;
- depunerea apare mai intai la nivel cervical, dupa care va acoperi suprafete din ce in ce mai mari;
- depunerea apare in general la mai multi dinti, insa uneori (rar) poate fi la un singur dinte;
- depozitele de tartru apar atat la dintii naturali, cat si pe suprafetele dintilor artificiali.
Tartrul supragingival se prezinta sub forma de depozite de consistenta dura la palpare, ce are o culoare variabila (alb–galbui pana la brun) – aceasta fiind influentata de pigmentii care se adauga la exteriorul depozitelor de placa bacteriana in curs de mineralizare. Duritatea depozitului de tartru depinde de viteza de formare a acestuia si de vechimea depunerii (daca depunerea este mai veche, duritatea si aderenta sunt crescute). Depozitele de tartru dentar pot fi evidentiate in mod indirect cu ajutorul substantelor revelatoare a placii bacteriene.
Tartrul subgingival:
- acest tip de tartru apare in sulcusul gingival si sub jonctiunea smalt-cement;
- are culoare inchisa;
- se ataseaza de suprafata cementului radicular;
- retentioneaza cu usurinta placa bacteriana, putand fi observat ca o linie ce transpare prin marginea gingivala.
Depozitele de tartru, atat cele supragingivale cat si cele subgingivale, se pun in evidenta prin inspectie si palpare cu sonda parodontala.
Care este compozitia tartrului?
Tartrul este format din: substante anorganice – in proportie de 75% (Fosfat de calciu, Carbonat de calciu, Fosfat de magneziu, Zinc, Mangan, Cupru etc.), substante organice – in proportie de 15% (elemente sintetizate de bacterii, elemente de origine sanguina si elemente de origine salivara) si apa -in proportie de 10%.
Cum indepartam tartrul?
Depozitele de tartru se indeparteaza profesional, prin manopere de detartraj si surfasaj. Detartrajul este manopera prin care se indeparteaza atat placa bacteriana cat si tartrul dentar, fara tentativa intentionata de a indeparta si substanta dentara. Aceasta manopera se face cu ajutorul unor instrumente speciale in cabinetul stomatologic. Se poate face prin doua metode: manual – mai greu de suportat pentru pacient; ultrasonic – cu aparatura speciala, ce au vibratii la varf cu frecventa inalta (este mai usor de suportat de catre pacient). Surfasajul este manopera prin care se indeparteaza tartrul de pe suprafata radiculara a dintelui, pentru a obtine o suprafata cat mai neteda si curata.
De ce trebuie eliminat tartrul? Principalele motive pentru care trebuie eliminat tartrul sunt:
- estetica – depozitele mari de tatru sunt inestetice;
- prezenta tartrului duce la pierderea de atasament gingival;
- depozitele de tartru sunt un mediu favorabil pentru bacterii, care pot provoca o respiratie urat mirositoare.
Atentie! Neindepartarea tartrului poate duce la gingivita, evoluand ulterior spre afectarea integritatii parodontale.
VIDEO. Indepartarea tartrului dentar cu aparat cu ultrasunete
(Veți fi redirecționați pe Facebook)